Sindromul "one man show", meteahna politicienilor din Romania

Citind cateva idei ale fostului CEO Microsoft Romania , Silviu Hotaran, am inteles ca acestea se aplica mult mai bine in politica de azi, atat fostilor cat si actualilor si viitorilor lederi politici.

Cultura politica din Romania are nevoie de schimbari majore, de valori noi. Exista multe organizatii politice, acele “one man show”, care isi limiteaza singure dezvoltarea. Principala lectie pe care liderii trebuie sa o invete este sa critice mai putin si sa inteleaga mai mult.
Cand trecem de la statutul de membru simplu la cel de leaderi, viata noastra se schimba intr-o maniera dramatica. Acum, responsabilitatea nu mai este doar fata de noi insine ci si fata de oamenii cu care lucram in echipa.
Succesul nostru, ca leaderi depinde de succesul angajatilor si invers;
Cred ca generozitatea este cea mai importanta schimbare pentru o persoana in momentul in care ajunge leader. In acea clipa, trebuie sa acordam in primul rand atentie celor din jur. Subliniind ideea ca fiecare membu este unic, in calitate de leader trebuie sa-i cunoastem pe toti cei cu care lucram, sa stim care le este temperamentul, ce-i deosebeste de ceilalti si, in consecinta sa ne comportam cu ei ca atare si sa ne adaptam propriul nostru comportament la ceea ce sunt oamenii cu care lucram.
O prima metoda ar fi buna comunicare, capacitatea de a asculta.Pe termen lung, daca nu avem aceasta capacitate de a ne cunoaste in primul rand pe noi insine si apoi pe cei din jurul nostru, nu vom obtine maximum de la ei. Intr-o echipa, fiecare este motivat de altceva, fiecare doreste sa obtina altceva. Definitia succesului poate diferi de la persoana la persoana.
Leaderul care poate sa-si ajute membrii echipei sa-si atinga scopurile, poate conta pe ei pentru a putea sa-si atinga si el obiectivele, succesul lui personal.
O a doua metoda ar sa se creeze sentimentul ca toti suntem in aceeasi barca, tragem in aceeasi directie.Pentru aceasta conteaza foarte mult sa-ti gasesti cativa “stalpi de incredere” pe care poti sa te bazezi si care sa genereze acel efect al bulgarelui de zapada pentru a crea starea de echipa. In general spiritul de echipa se castiga greu si se pierde repede.
O a treia metoda este sa te regasesti atunci cand te vei pierde in serviciul umanitatii.In acest sens “umanitatea” se transforma in organizatia pentru care lucrezi, in echipa in care te afli. Rationamentul se bazeaza pe interactiunea cu colegii din echipa, pentru autocunoastere. Prin autocunoastere, un leader va reusi sa contribuie mai mult la activitatea organizatiei. Din acest punct de vedere, exista o legatura care transcede titlul de leader. Aceasta afirmatie este valabila si pentru membrii echipei.
O a patra metoda ar fi sa socotim „Biblia”, primul manual de management politic.Cultura politica din Romania are nevoie de schimbari majore, de un transfer de cultura, de valori noi, de leaderi autentici, intrucat interesul personal este cel care primeaza.

VÂLCEA – MUNICIPIUL PROIECTELOR PROMISE

Azi mă uitam pe INTERNET ca să văd cam ce mai trebuie să realizeze onor primaria municipiului râmnicu-vâlcea până la sfârşitul anului că tot mai e un trimestru până în 2011.
Iată ce portofoliu de proiecte propus a se reliza am găsit. Informaţia este publică şi este luată de pe portalul primariei de la adresa http://www.primariavl.ro.
PORTOFOLIUL DE PROIECTE AL MUNICIPIULUI RAMNICU VALCEA 2010
Portofoliul de proiecte ce urmează a fi incluse în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a
Municipiului Râmnicu Vâlcea

1. Extindere şi modernizare sistem de supraveghere video cu dispecerat, pe linia siguranţei
publice şi prevenirea criminalităţii, la nivelul municipiului Rm. Vâlcea;
2. Artera de legătură între strada Ştirbei Vodă şi str. Morilor, inclusiv podul peste râul
Olăneşti;
3. Prelungire Bulevardul Tineretului spre sud cu Bulevardul Dem Radulescu de la intersecţia;
cu str. Ostroveni pana la intersecţia cu DN 67;
4. Pod peste râul Olăneşti în prelungirea străzii Carol, inclusiv legăturile cu Calea lui Traian şi strada Morilor;
5. Modernizarea Parcului Zăvoi;
6. Prelungirea Bulevardului Tineretului de la str. Gib Mihăescu până la Bulevardul Nicolae
Bălcescu;
7. Pasaj denivelat suprateran pe Bulevardul Tudor Vladimirescu;
8. Amenajare şi modernizare str. Aurelian Sacerdoţeanu şi str. Patriarh Iustinian Marina;
9. Largire pasaj Hervil;
10. Reabilitare clădirea Colegiului Naţional ”Alexandru Lahovari”;
11. Modernizarea Grădinii Zooologice;
12. Modernizarea Pieţei Centrale;
13. Amenajare şi modernizare Calea lui Traian;
14.Locuinţe sociale.

La aşa ofertă de proiecte măi că îţi vine să crezi că te afli în filme sf. Realizarea practică a acestor proiecte ar fi făcut din oraşul nostru cel mai frumos oraş din România.
Din păcate nu s-a relizat nici un proiect până la capăt.
Ce nu înţeleg este faptul că cei care au făcut aceste propuneri ne cred pe noi proşti, că nu înţelegem ce însemnă un proiect care are nevoie pentru realizare de resurse financiare şi timp.
În cadrul materialului propus se face şi o descriere sumară a proiectului şi câteva fotografii elocvente în acest sens.
După ce am văzut materialul prezentat de primărie vreau să fac o evaluare a ceea ce se vede realizat în prezent:
1. Extindere şi modernizare sistem de supraveghere video cu dispecerat, pe linia siguranţei
publice şi prevenirea criminalităţii, la nivelul municipiului Rm. Vâlcea – poate ni se spune ce efecte are această supraveghere video, atâta timp cât salariile celor puşi să facă ordine sunt reduse cu un sfert. Er vorba că se suprveghează şi stadionul?
2. Artera de legătură între strada Ştirbei Vodă şi str. Morilor, inclusiv podul peste râul
Olăneşti - nerealizat;

3. Prelungire Bulevardul Tineretului spre sud cu Bulevardul Dem Radulescu de la intersecţia cu str. Ostroveni pana la intersecţia cu DN 67- realizat în imaginaţia celor de la primărie;

4. Pod peste râul Olăneşti în prelungirea străzii Carol, inclusiv legăturile cu Calea lui Traian şi strada Morilor – pod invizibil în prezent;

5. Modernizarea Parcului Zăvoi – ce frumos să stai ca la Londra pe iarbă şi să vezi nuferii (la Londra nu în zăvoi), poate se mai fac nişte locuri de joacă la preţuri astronomice?;

6. Prelungirea Bulevardului Tineretului de la str. Gib Mihăescu până la Bulevardul Nicolae
Bălcescu – fluidizarea circulaţiei prin gropile facute şi necoperite;

7. Pasaj denivelat suprateran pe Bulevardul Tudor Vladimirescu – prea mult pentru o primărie şi o conducere fără spiritul realităţii;

8. Amenajare şi modernizare str. Aurelian Sacerdoţeanu şi str. Patriarh Iustinian Marina – pe aici se plătesc impzite ca la municipiu şi se stă mai rău ca la ţară. Sunt aşa de multe de acest fel că ţi se face milă de oamenii care pierd din pensii şi salarii şi plătesc totul la întreg – vezi Râureni, Stolniceni, Colonia Nuci, etc.;

9. Largire pasaj Hervil – fără comentarii;
10. Reabilitare clădirea Colegiului Naţional ”Alexandru Lahovari” – nu s-a spart decât trotuarele de pe lângă colegiu;

11. Modernizarea Grădinii Zooologice – poate hrănesc mai bine animalele

12. Modernizarea Pieţei Centrale – până la modernizarea pieţei ar trebui găsite soluţii ca producătorii agricoli să vândă direct marfa produsă prin munca lor;

13. Amenajare şi modernizare Calea lui Traian- asta a pus capac tuturor proiectelor, după ce au strica trotuarele şi carosabilul că trebuiau luaţi nişe bani a rămas în urmă o ruină de bulevard;

14.Locuinţe sociale – cred că chiar prostesc pe toată lumea.

Şi uite aşa mai trece un an şi noi rămânem cu oraşul râmnicu vâlcea huruit.
Notă: Voi scrie numele oraşului cu litere mici până se vor realiza aceste proiecte îndrăzneţe dar nerealizabile cu asemenea conducere iresponsabilă.

Râmnicu Vâlcea – 26 septembrie 2010

Orașul huruit

Privește conducerea pe care o exercită o instituție publică acreditată în managementul calității

Locuind într-un oraș care a primit în multe concursuri titlul de oraș curat, frumos și bine organizat, constat că în prezent locuiesc într-un oraș huruit.
Oare conducerea primăriei orașului (acreditată în managementul calității) a făcut dovadă că știe să conducă după reguli de bun simț proiectele de modernizare a urbei?
Mie mi se pare că trăiesc într-un infern urbanistic fără ieșire.
Câtă carte trebuie să ai și cât de multă știință îți trebuie să organizezi realizarea unei infrastructuri eficiente, utile și realizată cu costuri minime?
Mă uit cu mirarea cum s-au pornit investițiile și au rămas neterminate. Nu știu cum se fac aceste proiecte fără nici o noimă.
Probabil că pentru a se reda circulației publice arterele de circulație și trotuarele (și așa puține) se va aștepa următoarele alegeri. Sigur că atunci se vor găsi fonduri, resurse, timp, etc. pentru a rupe gura târgului.
Sper că la acea dată se vor găsi oameni advărați, nu niște smecherași de cartier, care se vor implica cu adevărat în viața urbei. Până atunci se vor trezi și electorii vâlceni care vor taxa prin vot această stare de oraș huruit – râmnicu vâlcea scris cu litere mici.

Cateva citate despre saracie

•Saracii nu pot da vina pe guvern ca sunt saraci, trebuie doar sa inveti, sa te educi iar apoi totul tine de destin (Charles Barkley)

•Avem intotdeauna doua steaguri americane, unul pentru cei bogati iar altul pentru cei saraci. Cand steagul pentru cei bogati e sus inseamna ca totul e sub control iar cand steagul celor saraci e sus inseamna ca e pericol, revolutie sau anarhie (Henry Miller)

Mircea Eliade despre “imoralitatea clasei politice

14.1. Mircea Eliade despre “imoralitatea clasei politice”[1]

Imoralitatea clasei conducătoare româneşti care deţine “putere” politică de la 1918 încoace, nu este cea mai gravă crimă a ei. Că s-a furat ca în codru, că s-a distrus burghezia naţională în folosul elementelor alogene, că s-a năpăstuit ţărănimea, că s-a introdus politicianismul în administraţie şi învăţământ, că s-au deznaţionalizat profesiunile libere - toate aceste crime împotriva siguranţei statului şi toate aceste atentate contra fiinţei neamului nostru, ar putea după marea victorie finală - să fie iertate. [...]
Dar piloţii orbi stau surâzători la cârmă, ca şi când nimic nu s-ar întâmpla. Şi aceşti oameni, conducători ai unui popor glorios, sunt uneori cumsecade, sunt uneori oameni de bună credinţă şi cu bunăvoinţă; numai că, aşa orbi cum sunt, lipsiţi de singurul instinct care contează în ceasul de faţă – instinctul statal – nu văd şuvoaiele slave scurgându-se din sat în sat, cucerind pas cu pas tot mai mult pământ românesc; nu aud vaietul claselor care se sting, burghezia şi meseriile care dispar, lăsând locul altor neamuri. [...]
Democraţia de la război încoace, a izbutit să zădărnicească orice încercare de redeşteptare naţională. Prin piloţii orbi de la cârma ţării, democraţia ne-a adus astăzi acolo unde suntem. Democraţia a zdrobit definitiv instinctul statal al cârmuitorilor noştri. Că s-au făcut sau nu unelte în mâna străinilor, puţin interesează deocamdată. Singurul lucru care interesează este faptul că nici un om politic de la 1918 încoace, n-a ştiut şi nu ştie ce înseamnă un stat.
Şi asta e destul ca să începi să plângi...

“Vremea”, din 19 septembrie 1937
Înlocuiește 1918 cu 1990 și e fără comentarii!!!!!!!!!!!!!!!