Să așteptăm sau să criticăm?

 Să așteptăm sau să criticăm? 

Nu vreau să discut despre criticile bune sau rele aduse actualului cabinet. Românii așteaptă de 30 de ani schimbarea clamată în decembrie 1989. Din întreaga listă de cerințe au rămas cu una, să vorbească liber vrute și nevrute. Acum folosesc aceasta libertate în ideea că poate se schimbă ceva.

Criticile la adresa guvernanților apar și vor apărea continuu indiferent de momentul în care aceștia se manifestă. Cred că mulți din cei care critică știu ca nu au valoarea celui criticat,  însă așteaptă de la acesta să nu fie iar mințiti și cum zice romanul "suflă și în iaurt" să nu se întâmple așa ceva. Românii au fost îngăduitori cu toți guvernanții și i-au tot votat și uite unde s-a ajuns, cu toate ca tot o vorbă din popor spune ca "lupul părul își schimbă, dar năravul ba". 

În legătură cu ministrul Câmpeanu, după ce ca este un traseist politic notoriu, a mai făcut și gafe, probabil impuse, impardonabile din funcția de ministru, iar criticile cred că ar trebui țintite pe partidul care îl susține și l-a promovat, dacă omul nu e capabil să mai stea și pe banca de rezerve. La fel și despre ceilalți care s-au dedulcit la butoiul guvernamental și nu au performațe. 

Avem câteva exemple clare de îngăduința poporului, nu și a criticilor, cu d-na Andronescu, "abramburica" învățământului românesc pe care l-a adus în colaps în multiplele descalecari la minister, iar asta nu se uită. 

Cred că atâta timp cât partidele politice continuă cu încăpățânare să promoveze numai oamenii din partid nu vom avea "pace sub măslini".

Rm. Vâlcea           27 dec. 2020

România încotro?

 Nu cred că trebuie să ne punem problema existenței poporului român. Poporul român a trăit vremuri și mai grele de-a lungul istoriei și a continuat sa trăiască în acest spațiu numit „Gradina Maicii Domnului".

Vedem ca 32% au participat la vot,  iar aceștia prin dreptul electoral exercitat știu ca pot vorbi orice, gândi orice și că cei pe care i-au votat vor avea grijă de viitorul lor. Ei sau familiile lor sunt deja înrolați în interesul partidelor cu care au votat iar partidele vor avea grijă de ei, așa cum se face pe la noi, fiecare cu sinecura și ciolanul său.

Însă rămân cei mai mulți, doua treimi, adică 68% care nu au votat sau și-au anulat voturile. Evident ca și aceștia gândesc la ziua de mâine și cum vor trăi în viitor. Aici deja se schimbă problema, ei nemaifiind protejații partidelor trebuie să aibă alte soluții în acest sens.

În prezent peste granițe avem peste patru milioane de români care muncesc și trăiesc prin toată lumea. Aceștia sunt și cel mai mare investitor al României, pompând anual peste cinci miliarde de euro în economia României, practic aceștia contribuie esențial la supraviețuirii celor rămași acasă,  astfel se mai adaugă vreo opt milioane de romani care sunt sprijiniți de diaspora. Și uite așa facem un total de vreo 13 milioane de romani care vor rezista fără probleme zilei de mâine.

Din totalul populației României mai rămân vreo cinci milioane de romani care se descurcă cu existența în jungla capitalistă română și aceștia fiind un principal contribuitor  bugetul tarii.

Practic perpetuarea  poporului român este asigurată din punct de vedere al existenței pe primele două trepte ale piramidei lui Maslow. Ceea ce ar trebui să ne intereseze cel mai mult este satisfacerea celorlalte trebuințe ale existenței, iar aici vom avea multe probleme de rezolvat, iar cu aceasta ar trebui să se ocupe clasa conducătoare din România.

La fiecare ciclu electoral primim promisiuni majore în acest sens, iar după patru ani ni se livrează aceleași promisiuni. Poporul a sperat și a dat multe semnale „păturii” politice în direcția pe care trebuie sa meargă. Acum prin manifestările stradale și  prezența la vot a indicat clar că România nu merge pe calea cea bună. Să sperăm că noua putere instalată la Palatul Parlamentului și la Palatul Victoria a înțeles că trebuie schimbat macazul și sa pună România pe șinele ce duc la dezvoltare și bunăstare. Așteptăm.

Rm. Vâlcea            26 dec. 2020

Neghina și clasa politică

Partidul AUR crește în sondaje, cu toate că mulți români îl catalogheaza drept extremist. 

"Bob cu bob se umple sacul"! 

Numai că la noi sacul politic este deja umplut cu multă neghina care cu greu se mai poate separa de grâu. Ceea ce s-a întâmplat de 30 de ani confirmă acest lucru. Poporul, prin votul dat de fiecare dată a amendat acest lucru, ba mai mult a ieșit și în stradă tot pentru purificarea clasei politice. Numai că această "clasă politică" nu are nici demnitate, nici onestitate, nici cinste, într-un  cuvant nu are CLASĂ, nefiind decât o "pătură" politică ce nu are nimic în comun cu binele popular și dezvoltarea țării, clamate în toate campaniile electorale.

Vedem acum live cum "clasa politică" depune jurământul de învestitură în funcția de miniștri și cum declară că "vom face ce am promis", așa zice Klaus cel care are un tel măreț să facă România normală și educată, trimitandu-i  militareste "la treaba"! Care treabă, care ținte,  care mijloace de a face treaba,  poate ne explică altă dată unul din cei desemnați miniștri, premier, vice-premieri sau Klaus cum rezolvă "treaba". 

Dacă "pătura" asta politică, aici nu se exclude PSD și toate "paturile" politice care au condus România, a ajuns la butoane iar noi o numim "CLASĂ" politică nu trebuie să ne mirăm că sacul cu boabe se va umple și cu alte boabe necomestibile precum AUR. Prezența la ultimul scrutin electoral este edificatoare și chiar a sădit "neghina" AUR. 

Să sperăm că se va trezi "pătura" politică  actuală și va găsi cârmaciul și matelotii care să scoată din derivă corabia România.

Rm. Vâlcea             23 dec. 2020

Lupta pentru "ciolan" în România

 La noi în orice campanie electorală se vorbește numai despre luptă, bătaie, bătălii,  parcă ar fi mai ceva ca într-un război autentic și a culminat cu "un fleac, i-am ciuruit".

Nu ai cum să vezi modelul SI-SI, adică un joc de sumă nenula,  din care să câștige ambele părți și nu în ultimul rând poporul, pentru că puterea în general distruge mințile,  unele chiar luminate. Pe mine mă intrigă declarațiile celor care s-au aflat și se află la butoane cu afirmația "responsabilitatii" lor, care nu are nici o conotație reală. 

Părerea mea că poporul, cel care a mers la urne, le-a dat semnalul că nici un partid nu merită să ia tot caimacul guvernării și a ierarhizat partidele într-un joc de sumă nenula,  nu unul ia tot și celălalt nimic. Pentru mulți dintre noi și mai ales pentru secaturile care au ajuns pe la putere este greu de înțeles contextul intern și internațional în care se află lumea azi și de aici apare un partid ca AUR sau un curent împotriva unei societăți armonioase.

București               21 dec. 2020

Reglajul democratic eșuat

În sistemele mari deschise (populația unei țări) gândite ca sisteme cibernetice, reglajul acestora se face la intervale destul de mari de timp. Acest reglaj poate fi o discontinuitate în evoluția sistemului, însă poate fi și un punct de inflexiune care să schimbe această evoluție.   

În decembrie 1989 revoluționarii strigau „jos Ceausescu" sau „moarte tiranului" și nu doreau altceva decât să dispară principalul vinovat al sistemului, practic să apară un punct de discontinuitate, iar sistemul să meargă înainte în aceleași haine, adică tot un comunism cu alți corifei, de fapt ceea ce s-a și întâmplat. După ceva timp au realizat că de fapt cerințele reglajului nu au fost bune și au scandat „jos comunismul”, prea târziu, noul comunism pusese mâna pe putere. 

Se pare ca după aproape 30 de ani de „democrație originală neocomunista" au început să apară semnale că sistemul este gripat și trebuie reglat din nou. În perioada 2017-2019, printr-un elan de schimbare informală a sistemului se încearcă obținerea unui sistem bazat pe bazele democrației autentice, prin participarea informală a cetățenilor la diferite manifestații mai mult sau mai puțin violente. Se încearcă trecerea sistemului printr-un punct de inflexiune care să schimbe curba democrației de la una neocomunista la una autentică. Așa se naște partidul USR, speranța generațiilor tinere și nu numai, așa apare emulația de la europarlamentare, așa a apărut speranța schimbării în dreapta condusă de PNL. 

Din păcate aceste speranțe s-au destrămat nepermis de repede pe seama incapacității manageriale a celor care s-au angajat informal să le facă, inclusiv președintelui țării care nu a reușit să impună programul electoral cu care a câștigat alegerile din 2019. Reacția sistemului a venit rapid, ocaziile fiind următoarele alegeri locale și a culminant la alegerile parlamentare prin care toată clasa politică a primit un MARE vot de BLAM. Prezenta la vot spune totul și apariția partidului AUR este o confirmare a eșuării acestui feedback de schimbare a sistemului democratic din România. De asemenea comportamentul partidelor din alianță de dreapta (PNL, USR, PLUS, UDMR) lasă mult de dorit și ne arată că ne îndepărtăm tot mai mult de visul luptătorilor revoluționari care au strigat „jos comunismul" în 1990.

București              18 dec. 2020

Țara noastră viitor de haos are!

Acum, după alegerile în 6 decembrie 2020, ne aflăm în fața unui dezastru iminent creat de partidele „responsabile” care au „câștigat” alegerile.

La noi toate partidele care au intrat în parlament au câștigat alegerile și au pretenția să conducă țara patru ani cu tot ce derivă din această conducere. Pentru ei că au intrat în parlament este o mare victorie, incomensurabila, însă dacă ne apucăm să măsurăm corect cum au intrat aceste partide în parlament vom avea multe de comentat. Tot eșichierul politic din România trebuie să înțeleagă că în 6 decembrie a primit vot de BLAM din partea românilor, care cu o dezamăgire totală față de partide și politicieni au refuzat să mai voteze. Cei 70% care nu au votat sau și-au anulat voturile au hotărât să tragă un mare semnal de alarmă că România a greșit calea. Ce s-ar fi întâmplat dacă la vot ieșeau 10% din electori? Se validau alegerile? Nu știu, după cum s-au făcut legile în România este posibil orice. Revenind la cei 30% care au ales noul parlament și au stabilit o ierarhie în ordinea partidelor nu au făcut altceva decât să confirme că fiecare partid din cele 5 partide parlamentare nu depășește 10% din opțiunile românilor, adică 10 români din 100 gândesc că acel partid este bun. AUR are 2%, adică 2 români din 100 au încredere în el. Păi ce facem cu ceilalți 90 sau 98 de români dintr-o sută, îi neglijăm? Sunt curios ce procente ar obține la vot aceste partide dacă s-ar relua alegerile duminică viitoare.

Având această fotografie a spectrului politic actual observăm din partea acestor partide (PSD, PNL, USR, PLUS, AUR, UDMR) un comportament de o sfidare totală a bunului simț și o ignorare totală a lecției pe care le-a dat-o electoratul. Astfel de câteva zile trăim o piesă de teatru absurd care ca și deznodământ va avea un haos total în țară.  

De fapt, haosul a început să apară de mai mult timp, de când PSD-ul, partidul unic și-a  debarcat 2 premieri și de când Klaus  a fost de acord ca VV Dancila să fie prim ministru, știind incompetența acesteia. De fapt, de atunci se gândea altă cale pentru țară, pe care Klaus a propovăduit-o luni în șir (PSD toxic și fără PSD) cu care electoratul nu a fost de acord în decembrie 2020. În urma eșecului nescontat, Klaus se spală pe mâini de partidul lui și de guvernul lui, guvern care rămâne fără prim ministru în plină criză sanitară și economică încât să se blocheze total orice acțiune majoră a guvernului în acest sens.

Acum, poate mai mult ca oricând vedem micimea și nemernicia întregii clase politice românești. Toate acele declarații și oferte electorale promise în campania electorală s-au redus la lupta pentru posturi plătite gras pentru minusculii lor șefi, căci ăștia nu sunt leaderi. Deja criza gripala  crește și face victime, mărețul plan de reziliență a căzut la UE, miniștri „responsabili" au dispărut, iar șeful „al mare" plantează copaci și nu are nici o taină cu ceea ce se întâmplă în parohia în care l-a înscăunat  poporul. După ce a încurcat borcanele alegerilor parlamentare acum, în platitudinea lui explică, rar ca de obicei, că toate loazele propuse de prim miniștri sunt bune pentru guvernul României. Încă ne și explică faptul că și prin alte tari din UE se cristalizează greu guverne, adică nu suntem unici în lume. Păi, dle președinte, nu știu cum e prin alte părți, însă noi suntem în decembrie, la începutul iernii, fără buget, fără economie, cu sistemul sanitar praf, cu sistemul educațional pe butuci, cu un guvern fără putere și format din niște rătăciți pe acolo, cu o populație debusolata și  înfricoșată de ziua de mâine,  iar noi ne comparăm cu alte țări, când aleșii noștri  sunt incompetenți, corupți, avari într-un cuvânt niște lichele.

București.               16 dec. 2020

 

Ograda politicii românești

 Probabil că într-un stat normal, 10% ar fi pragul electoral de intrare în parlament. 

Românii, la un moment dat, au înțeles că  trebuie schimbate din temelii politica și administrarea țării și a ieșit în stradă cu sutele de mii de oameni. După câteva încercări de acest fel a apărut sâmburele schimbării chiar în stradă. Din acest sâmbure a apărut la început firav, apoi a început să crească noul copac al politicii românești. Însă acest copac în loc să fie bine udat și bine asortat la coroană a fost lăsat în seama unor "specialiști" care au început să se hrănească ei cu apa copacului și au tăiat coroana astfel încât  numai ei să fie la umbră. Acest copac ne apărea a fi USR,  în care românii au crezut cu tot sufletul, însă nefiind bine dirijat a ajuns un copac hidos, cu ramuri strâmbe și uscate, cu o sete mare de apă pentru a obține o putere absolută pentru aceste ramuri strâmbe. 

Românii, pe care nu trebuie să îi subevaluam, au realizat pericolul care se abate asupra lor și evident că au taxat la maxim pe cei care nu corespund așteptărilor lor. Astfel am ajuns ca din copacelul sădit pentru un rod bun să  găsim un copac păduret, cu fructe acre și stricate, imbolnavindu-se și mai rău de la ceilalți pomi din ogradă care sunt toți plini de dăunători, de fungi, de uscaturi astfel încât toată ograda să fie compromisă. 

La nivelul găunos la care a ajuns întreaga ogradă politică a țării nu mai este suficient nici un fel de tratament clasic, trebuie dezradacinati toți pomii și plantati alții noi care trebuie să rodeasca pentru realizarea așteptărilor poporului alegător.

Așa de jos a coborât nivelul politic și de competență al partidelor politice încât continuarea devenirii țării cu acestea este total compromisă. 

Până la urmă nu poți să dai guvernarea unui stat  către un partid care are încredere la nivel global sub 10%. Aceasta ar însemna  falimentarea  României.

Rm. Vâlcea                14 dec. 2020