Cât ești supus scopului, mijloacele
nu contează. Dar dacă scopul e nobil nu poți ajunge acolo călcând în picioare
orice, chiar orice.
Constatăm că odată la 4 ani avem
oferită pe viu existența acestei sintagme, deja celebră de pe vremea lui
Machiavelli. Constat că este foarte bine aplicată și în prezent, acum când toată
lumea gândește spre binele poporului. Cei în drept să gândească binele tuturor,
încep prin a-și gândi propriu bine și apoi al celorlalți. Așa se ajunge la
ipostaze din ce în ce mai bizare, mai surprizătoare, despre care un om onest și
cu sufletul curat nu ar fi gândit niciodată.
Pentru scop se trece peste orice,
peste doctrine, peste statute, peste regulamente, de parcă cel care le încalcă
cel mai mult va fi cel mai tare.
Avem sigle simboluri de tot felul,
inimi, balanțe, fântâni, săgeți, trandafiri, am avut și urși și zimbri însă
acestea nu au ajutat la nimic, nefiind îndeplinit scopul.
Mi se pare de necrezut cum se poate
reduce spre ridicol acțiuni care se cred salvatoare pentru țară, alianțe care
nu au nimic comun cu realitatea
concretă, cu istoria, cu doctrinele, cu binele națiunii.
Explicații sunt multiple, însă nimeni
nu afirmă clar și răspicat că trebuie să te faci frate cu dracul ca să treci
puntea. Dar se pare că la capătul punții nu vom găsi decât promisiuni și iluzii
bine garnisite în acțiunile preelectorale și electorale. Prin manevre mesteșugit
făcute avem parte de cele mai neașteptate alianțe făcute la disperare de
viitorii învinși ai luptei.
Rm. Vâlcea 09.12.2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu