PNL – încotro?

 

PNL – ului trece în prezent prin convulsii interne, tocmai când este la guvernare. Oare puterea și mirosul banilor să fie de vină?

Imediat după evenimentele din decembrie 1989 au reapărut pe eșichierul politic românesc partidele istorice: PNL, PNT-CD și PSDR. În prezent la vedere și cu rezultate notabile mai activează PNL-ul, PNT-CD arată ca o stafie rătăcită prin mintea unora și fără nici o recunoaștere din anul 2000, după ce a fost vioara întâi la guvernarea eșuată din perioada 1996-2000, majoritatea membrilor de partid migrând spre PNL, iar PSDR, prin grija celor doi colegi profesori la drept, Adrian Năstase și Al. Athanasiu au pus de o fuziune controversată și fără acceptul senzorului Cunescu, emblema partidului, cu PDSR-ul lui Iliescu, urmașul de facto al PCR-ului. Astfel istoria politică românească a rămas să fie continuată numai de PNL. Oare, acum când PNL-ul se află la guvernare va avea soarta celorlalte partide istorice?

În 1990 la primele alegeri postcomuniste, Iliescu (FSN) obținea 85,07% din voturi, Campeanu (PNL), obținea 10,64% din voturi și Rațiu (PNT-CD) obținea 4,29 % din voturi, iar la parlamentare s-au obținut asemănător, FSN – 67%, PNL – 7% și  PNT-CD- 2,5%. Cam așa au plecat la drum partidele importante în 1990.

Dacă pe parcursul anilor PNT-CD aproape s-a dizolvat, PNL, cu toate convulsiile apărute a continuat să existe și să conteze în administrarea țării. Astfel, dacă în epoca Băsescu președintele României s-a luptat să elimine puterea PD-L-ului, făcând chiar și o alianța nefirească cu dușmanul principal al partidului, PSD, formând acel controversat USL, fapt ce a contribuit la o scădere masivă în încrederea populară, reușește, în urma unor compromisuri supărătoare sa ajungă la guvernare în 2019, sub comanda lui Ludovic Orban. Orice compromis făcut sau orice abatere de la statut, regulamente, principii sau doctrină va lăsa în urmă tot felul de situații, multe neprevăzute. În dorința de a ajunge în prim planul politicii și guvernării, PNL-ul a recurs la tot felul de improvizații și încălcări ale statutului, astfel: l-a sprijinit pe Iohannis la candidatura la președinția României, promovându-l pana în funcția maximă în partid cu toate ca nu avea nici vechimea necesară în partid și nici gândirea liberală dovedită, a preluat din media TV pe Rareș Bogdan, care era cel mai înfocat critic al PNL-ului, aducându-l în a două funcție în partid și trimițându-l  la Bruxelles, iar acesta cu gura sloboda, nu plină ca a lui Orban, a făcut și face promisiuni aproape imposibil de realizat ceea ce nu face rating pentru PNL. Iar așa ca să fie paharul plin a trebuit ca PNL-ul să reanime PD-L care era aproape mort și să repună pe orbită leaderii acestuia mai mult sau mai puțin compromiși.

Acum toate acestea fiind realizate și multe altele, toate sub conducerea lui Orban la vedere și Klaus din umbră, PNL reușește să ajungă la guvernare și să aibă majoritate în parlament, e adevărat o majoritate fragilă, în condițiile în care românii sătui de așa politică și guvernare nu au ieșit la vot. Neparticiparea la vot a romanilor ar trebui înțeleasă ca un blam adus clasei politice actuale de care ar trebui să țină cont partidele politice. În situația specială în care ne aflăm acum, criza pandemică, criza economică, neîncrederea populară în partide, parlament, guvern, președinție, la mirosul banilor și a pierderii unor privilegii, „reformiștii” din PNL, reprezentați de ultimii sosiți peste rând, sunt hotărâți sa facă ordine și cer cu multă îndârjire demisia președintelui de partid,  Ludovic Orban,  cel care a făcut tot posibilul și  toate compromisurile sa ajungă la butoane și implicit la butoiul cu miere al guvernării. E adevărat ca nu este o guvernare totală și mai trebuie sa împartă mierea în coaliție. Asta reiese din declarația lui Rareș Bogdan care l-a întrebat pe Orban ce au câștigat dacă ministerele cu bani nu sunt la PNL? 

De aici se vede care este interesul și realitatea în sânul PNL-ului. Sigur ca nu se vor stopa curând aceste divergențe, PNL-ul este predispus divizării, cum s-a mai întâmplat prin anii 90, iar noi, românii, chiar nu avem nevoie de mișcări interne la vârful guvernării actuale în situația interna și externă a țării.

Este de neînțeles acțiunea așa zișilor reformiști când partidul este la putere sau probabil se cunoaște că o astfel de acțiune este de fapt pasul fatal spre destructurarea acestui partid? Probabil ca această sarcină au primit-o de unde trebuie.

Din păcate așa se întâmplă când lucrezi pe lângă statut și regulamente. După ce a făcut cu ou și oțet PNL-ul la TV realitatea, a ajuns în fruntea partidului direct din televiziunea unde denigra partidul. Dacă PNL-ul și nu numai acest partid și-ar respecta statutul și doctrina nu ar mai exista asemenea căței care mușcă pe la spate. Așa se întâmplă când nu poți sa ai imagine bună și oameni capabili în partid. Iei șarpele îl pui la gât și acesta te  sugruma la fel ca în poveste.

Râmnicu Vâlcea                             19 ianuarie 2021