Daca liderul este atent la pile, pierde examenul de lider

Liderul are de trecut un examen important in momentul in care alege intre colaboratorii profesionisti si cei veniti prin pile. Motivul pentru care de cele mai multe ori liderii ii pastrezeaza pe cei veniti prin pile este unul legat de putere.
Potrivit unui studiu ANOFM, trei sferturi dintre romani se bazeaza pe pile atunci cand isi cauta un loc de munca, cam asa este si in politica. In politica, de cele mai multe ori pilele inseamna bani.
Este o problema de mentalitate a celor care stiu ca nu au pregatirea necesara pentru a ocupa un post. Ei de fapt recunosc ca nu merita postul, insa exista cazuri, nu putine la numar, prin care chiar daca ai cunostinte suficiente pentru a ocupa un post, acesta fie trebuie platit, fie este alocat cu prioritate clientelei politice.
Pentru a scapa de angajatii incomozi, in cazul reducerii actvitatii sau disponibilizarilor, primii angajati luati in vizor, sunt cei care fac probleme sefului. Managerul are de trecut un examen important in momentul in care trebuie sa aleaga intre angajatii profesionisti si cei veniti prin pile.
Daca seful este atent la pile, atunci pierde examenul de conducator. Motivul pentru care de cele mai multe ori managerii ii pastrezeaza pe cei veniti prin pile este unul legat de putere.
Pentru a-si exercita puterea, sefii au nevoie de oameni care sa execute dispozitiile. Oamenii veniti prin pile sunt mai predispusi la a face compromisuri. Managerii isi folosesc “protejatii” pentru a-si atinge interesele personale, nu pe cele ale organizatiei.
Mai nou in aproape in toate domeniile de activitate promovarea are loc numai cu sustinere politica, indiferent de functia pe care o va ocupa, asa ca unui manager ii e greu sa-si pastreze onoarea mai ales in sistemul bugetar. Aici, adesea iti joci onoarea cu demisia pe masa. Nu are nici o legatura performanta individului cu ceea ce trebuie sa faca.
Organizatia va mai functiona bine datorita culturii pe care o are. Intr-o organizatie in care seful reuseste sa creeze o cultura de clan, organizatia va avea o cultura de tip inchis. Aceasta va rezista si va realiza cu greu scopul pe care il are. O astfel de organizatie va cauta mereu resurse pentru a-si salva pozitia in societate, mediul economic sau politic.
Din punct de vedere financiar, o astfel de organizatie nu va fi niciodata lider si nici factor de progres al scopului propus.
In astfel de organizatii, seful nu are incredere in subalterni, stie ca unii din ei au ajuns prin pile sau prin compromis politic, nu datorita competentei lor. Neincrederea intareste controlul intern. Oamenii care nu sunt “protejatii” sefului se simt demotivati.
Astfel de oameni nu vad scopul ca pe o sursa de implinire, ci isi privesc locul in organizatie ca pe o sursa de a-si intretine familia, sau parvenire si imbogatire rapida.
Astfel de oameni nu au cum sa ajunga motor in organizatie, dar vor alege sa ramana in organizatie pentru ca nu au unde sa se duca si pentru ca asa au fost educati, sa fie umili si ascultatori.
Exista persoane care ar fi putut face lucruri fantastice in organizatie, dar din cauza faptului ca au fost educati sa-si asculte seful, sa faca ce spune acesta, sa nu-l supere, au ajuns sa duca o viata cenusie si nemotivata. Ei nu mai cauta sa reuseasca prin ceea ce fac, ci cauta sa multumeasca superiorilor.
De ce apar barfele?
In primul rand este vina conducatorului care lasa nerezolvate anumite probleme de etica, ceea ce afecteaza climatul intern si dau nastere comentariilor intre angajati.
Un al doilea factor este ca seful nu reactioneaza atunci cand angajatii au alte preocupari decat atingerea obiectivelor profesionale. Astfel, lasa timp pentru aceste barfe.
Se recomanda crearea unui climat de lucru motivant, orientat spre rezultate, in care oamenii sa stie ca sunt parteneri cu managementul in atingerea rezultatelor.
Din nefericire in companiile, institutiile publice si organizatiile politice din Romania, un astfel de comportament nu se poate corija in generatia noastra.