FORTA SI INFLUENTA POLITICA, PRESTIGIUL POLITIC

    

    In manifestarea ei sociala, puterea este o “forta latenta”.

    

    Altfel spus, forta este “puterea de actiune”. Intrucat puterea simbolizeaza forta ce poate fi aplicata in orice situatie sociala, rezulta ca puterea nu este nici forta  nici autoritate, dar ea conditioneaza existenta ambelor fenomene.

  Desi forta este cel mai eficient instrument pentru acapararea puterii intr-o societate si desi ramane permanent fundamental oricarui system de inegalitate, ea nu reprezinta cel mai efficient instrument pentru mentinerea si exploatare 737f59h a pozitiei conferite de putere, precum si pentru obtinerea unor foloase maxime din ea.

  Forta inseamna aplicarea de sanctiuni acolo unde nu exista supunere de bunavoie; ea poate insemna limitarea sau chiar eliminarea totala a alternativelor intr-o actiune sociala.Forta este un support al stabilitatii in viata politica, asigurand echilibrul unei comunitati globale in raport cu altele si, in anumite limite, coeziunea interna, atunci cand puterea politica instituita reuseste sa domine net miscarile de opozitie cu care se afla in competitie.

   Putem defini forta politica, ansamblu de mijloace( umane sau materiale) de coercitie, presiune distrugere sau construire pe care vointa politica a unei clase, bazata pe institutii si grupari, le pune in actiune pentru a asigura respectarea unei ordini conventionale, sau simpotriva pt a o schimba.

  In stransa legatura cu forta politica se manifesta influenta politica. Termenul influenta semnifica o actiune pe care o persoana, un grup o exercita asupra alteia modificandu-I starea, comportarea fata de cea anterioara. Unii politologi identifica influenta cu puterea, concept influenta ca fiind o componenta principala a puterii. Astfel H.A.Simon considera conceptele de influenta si de putere drept sinonime. K.I.Friedrich afirma ca influenta este o putere indirecta si nestructurata.

   Exercitarea influentei determina o schimbare autentica a preferintelor. In mod similar, influenta este un mijloc folosit de putere in cele mai diverse situatii si in grupurile sociale cele mai diverse. Se pot distinge forme de influenta, dupa natura si scopurile grupului care o exercita. Ca fenomen social, influenta poate fi personala sau impersonala;ea poate aparea in relatiile interpersonale sau ierarhice si intrucat aceleasi persoane pot fi in acelasi timp, influentate, exercitand la randul lor, influenta, ea este de asemenea, intercursiva.

James March observa ca orice constatare a influentei poate fi formulate la fel de usor in termini de cauzalitate, adica “intregul set al relatiilor cauzale”. Asadar, influenta reprezinta un mijloc de extindere, de a argumenta sau de a obtine consimtamantul fata de puterea existenta ea neputand fi identificata cu puterea insasi. Influenta este insotitorul firesc al puterii, mijlocul sau normal de actiune.

   Intrucat influenta politica se exercita, in principal, prin intermediul puterii, ea reprezinta un complex de interese si relatii angajate in lupta pt puterea politica.

  In stransa legatura u puterea politica, autoritatea politica si legitimitatea politica  se afla prestigiul politic.

  Sintagma “prestigiu politic” desemneaza o apreciere pozitiva de care se bucura o persoana, un organism politic.

   Cauza imediata a localizarii puterii este prestigiul, sustine Bierstedt si precizeaza “clasa care se va bucura de cel mai mare prestigiu va avea cea mai mare parte a puterii”. Prestigiul poate fi interpretat ca un fenomen legat uneori de putere in sensul ca grupurile puternice tind sa devina prestigioase si invers. In viata politica, prestigiul, desi nu este determinat, are o mare importanta precum cucerirea, pastrarea si exercitarea puterii. Insusi Machiavelli preciza in Principele ca “ trebuie sa te feresti sa fi urat si dispretuit”. Prestigiul este un factor puternic in individualizarea puterii politice si un ingredient indispensabil pentru exercitarea acesteia. Dar el nu este unica alternativa la violenta, cum sustine Bertrand de Jouvenel, deoarece, uneori insoteste violenta “un om a vazut cu ochii nostrii regimurile care exaltau cel mai mult prestigiul unui conducator comitand cele mai mai groaznice violente?”

  Intre putere si prestigiu politic exista si o relatie directa, in sensul ca forta puterii este cu atat mai mare cu cat se bucura de un prestigiu sporit. In mod cert insa, nu in toate cazurile, prestigiul confera in mod automat si forta.

Ramnicu Valcea                                                       29 iunie 2018

După HIDROELECTRICA

Cam tot ce s-a întâmplat în România după anul 1990 seamănnă cu un film care a fost făcut după același scenariu, însă regizat de mult mai mulți regizori.

Și Râmnicu Vâlcea se înscrie perfect în acest film tragic. Tragic, căci aproape toate personajele din film sfârșesc trist, lamentabil, unle chiar prin deces.

În Vâlcea, înainte de 1990 existau multe ”personaje” economice, așa cum existau în toată țara. La Vâlcea în locul fostului CPL acum crește un zăvoi (se pare că va apărea un mega magazin care va vinde iluzii celor care mai sunt prin împrejurimi), în locul atelierelor micii industrii meșteșugărești vâlceane avem un Kaufland care ne hrănește cu e-uri, IFET-ul este o amintire, Brezoiul este o ruină, Drăgășaniul trăiește numai din struguri și vin, platforma chimică este decimată, (UZUC-ul a fost dat pe know how), Combinatul Chimic se vinde pe bucăți, CET-ul este în insolvență, totul se dărâmă și se închide.

Cu puțin timp în urmă am trecut pe lângă Combinatul de Apă Grea și CET-ul de la Drobeta Turnu Severin care sunt închise, urmând probabil să fie vândute de niște smecheri administratori judiciari la fier vechi.

Evident că actor în acest film a fost și Hidroelectrica (fostă Electrocentrale) care a trecut printr-un film hidos numit insolvența.

Evident că acest film a fost regizat de un regizor hidos (la fel ca și filmul care a fost turnat), regizor care, dacă se spune că nu a omorât eroul principal (Hidroelectrica), în schimb a schilodit toate personajele secundare din film, atât mijloacele de producție cât și forța de muncă.

A schilodit investițiile și mentenanța mijloacelor de producție, a omorât toate firmele care lucrau pentru energia hidro (TCH, HIDROSERV, ENERGOMONTAJ, UCMR, ISPH etc.), a schilodit toate bunurile colaterale ale producătorului de energie (sedii administrative, spații de cazare, spații de relaxare etc), iar cel mai important a schilodit forța de muncă, practic a devalizat de tot fundamentul cunoașterii în domeniu.

Astfel, din 150 specialiști IT&C a concediat 100, inginerii cu facultăți de profil făcute la stat au fost transformați în muncitori, iar pe majoritatea i-a concediat sau pensionat obligatoriu.

Evident că în film pe lângă regizor apar tot felul de scenariști, recuziteri, asistenți de sunet, asistenti regizori, scenografi și alți ”specialiști” în ale hidroenergeticii pe care i-a umplut de bani pentru a urma scenariul întocmai. Evident că au fost și personaje negative din interior care au lins laba regizorului și au uitat care este menirea lor în film.

Și, conform scenariului scris de  ”sistem” aproape toate bunurile au fost trecte la statutul de vânzare sau închiriere. Evident că nu pentru toate s-au găsit și clienți, însă se insistă cu vânzarea tuturor mijloacelor de producție prin acțiuni mascate (bursă, acțiuni etc.), căci încă vaca Hidroelectrica este lăptoasă.

Rm. Vâlcea                           09-aprilie-2017