Prin septembrie 2010 scriam pe blog despre ”orașul huruit” cu speranța că se va termina cât mai repede cu discomfortul făcut contribuabililor.
În august 2011 la un an de la acel blog, iată, că din nou Calea lui Traian este ”huruită”.
Am admirat că până la urmă a fost dată circulației artera principală aorașului și aproape că uitasem cât timp am fost stresați cu lucrările anterioare. Uitarea e o caracteristică a memoriei, însă conducerea orașului (Consiliul Local și Primarul) nu ne lasă activă uitarea.
Probabil că managementului administrației publice îi lipsește city manager-ul care ar fi putut să proiecteze corect niște lucrări necesare cu cheltielile minime.
Oare nu se știa în septembrie că anumite țevi și racorduri ale unor utilități trebuiau schimbate? Nu trebuia oare ca înainte de marea asfaltare să se rezolve toate lucrările subterane utilitare?. Oare cât costă acum aceste lucrări și ce gaură aduce la bugetul local ca cheltuială neeconomică?
După plombarea asfaltului se va mai ține cont de garanția lucrărilor făcute inițial cu asfaltarea?
Discomfortul creat este plătit oare de cineva?
Cred că în conformitate cu asumările politice și bunul simț cineva ar fi trebuit să își dea demisia din funcțiile ocupate, având în vedere că nu a cheltuit optim banul public.
Cred că nu există astfel de probleme de onoare pentru edil și consilierii săi.
Aștept cu interes anul viitor când vâlcenii își vor alege noii administratori....
07 august 2011
Deschidere spre lume. Schimburi de informații, idei, păreri.
