Statul paralel și folclorul românesc

 În poveștile populare românești apare destul de des așa zisul „tărâm celălalt” atunci când românii nu își puteau explica de unde bine răul asupra lor.

Loc fantastic din povești, Tărâmul Celălalt se află, de obicei, dincolo de lumea cunoscută și sigură. Este unul dintre cele trei tărâmuri – aşa cum știți ori poate nu știți – care se află pe lumea asta mare: unul este cel al Lumii albe (a noastră, a oamenilor), altul al Lumii negre (a tuturor relelor, a Nefârtatului) și în, fine, la mijloc, Tărâmul Celălalt. El nu e nici rău, nici bun (sau este deopotrivă și rău, și bun), ci mai ales ciudat, altfel decât lumea noastră.

CUM AJUNGI ACOLO?

Ei, aici e aici! N-ai nevoie de busolă sau gps, ci pur şi simplu trebuie să știi încotro s-o apuci. Asta nu înseamnă că e simplu. Ca să ajungi din Lumea albă, a oamenilor, pe Celălalt Tărâm este foarte, foarte dificil. Eroii din povești merg câteodată trei zile și trei nopți încheiate. Întotdeauna însă aceștia trec de o garniță pentru a ajunge acolo, de exemplu o apă mare care separă o împărăție de celălalt tărâm, vecin.  Uneori poarta de intrare pe acest pământ se arată ca o prăpastie de la capătul lumii sau ca o groapă în care trebuie să intri. Alteori, ca să pătrunzi în el trebuie să te scobori într-o fântână. Și, în fine, se poate ca tărâmul să ţi se arate în cer, deasupra norilor.

Pe acest Tărâm pășesc adesea voinici, dar numai cei mai viteji, mai curajoși, mai de ispravă și mai mintoși reușesc a se și întoarce. Celorlalți, „acolo le rămân oscioarele”. Dar ce caută ei acolo? Păi, ce să caute? Să repare o nedreptate și să învingă dușmanul care a săvârșit-o. Făt-Frumos, eroul bun al basmelor, întotdeauna izbutește să aducă înapoi fetele răpite, merele de aur, Soarele şi Luna şi să ucidă dușmanul care le tulbură lumea.

CINE LOCUIEŞTE PE TĂRÂMUL CELĂLALT?

Aici este tărâmul ființelor magice, nesănătoase, locul a tot ce nu e omenesc. Aici locuiesc întotdeauna vietăți stranii, cu înfățișare, comportament și obiceiuri necunoscute, unele dușmane, altele prietene. Balauri, șerpi şi alte târâtoare, cu multe cozi şi capete te pot întâmpina. Tot aici găsești şi scorpii, ghionoaie şi zgripţuroaice, pajuri, zâne, iele, spirite. Corbul îşi are şi el sălașul aici. Dacă balaurul şi zmeul sunt întotdeauna potrivnice voinicului, Zgripțuroaica şi Corbul îl pot ajuta în luptă cu celelalte ființe malefice.

Și, foarte important, aici se regăsește Școala solomonarilor, acei vrăjitori aducători de ploi și grindini, ce-și strunesc balaurii din nori.

CUM ARATĂ ACEST TĂRÂM?

Pământul, florile, copacii, lighioanele sunt „altfel făptuite p-acolo” spune basmul lui Prâslea. Ființele și locurile sunt diferite aici și nu urmează regulile pământești. Dar mai există și livezi, și ogoare, și grădini, și grajduri. Dacă ne aducem aminte de zmei, știm că ei au cam de toate: case, anexe, pomi, animale… ce să mai, gospodărie în toată regula. Doar numele locurilor de pe acest tărâm ne amintesc că ele sunt din altă lume, una ciudată: Smârcul Zmeilor, Țara Scorpiei, Palatul de topaz, Hotarele Scorpiei, Hotarele Zmeilor, Țara lui Aram (de la aramă) – care are un palat aflat pe un ostrov înconjurat de un râu de foc.

Spațiul şi timpul se desfășoară după alte reguli și locurile ori vietățile sunt veșnice, neschimbate, identice lor înseși. Lumea întreagă pare nemișcată, încremenită. Aici nu se cunosc necazurile pământenilor şi nici problemele lor, dar nici nimeni nu simte vreo cât de mică bucurie. Momentul când intră în Lumea albă îi scoate din amorțire… și poate de aceea tânjesc atât după avutul celor vii.

Preluat de pe https://mostenireculturala.com/

Cam așa descrie autorul popular, necunoscut, ceea ce nu înțelege ce i se întâmplă în lumea albă,  lumea în care trăiește. Dacă ar fi să analizăm conținutul unei astfel de povești vom vedea o mare asemănare între acesta și sistemul necunoscut românilor numit generic „statul paralel". Statul paralel poate fi asemuit cu „Tărâmul Celălalt. El nu e nici rău, nici bun (sau este deopotrivă și rău, și bun), ci mai ales ciudat, altfel decât lumea noastră. În statul paralel acționează personaje care pot fi greu caracterizate, unele dintre ele fiind chiar votați de popor fiind considerate de bună credință. Lupta cu acest stat paralel este imposibil de dus de oameni normali, iar dacă aceștia încearcă de multe ori pot deveni victime ale acestui stat sau chiar membri ai lui. Cum și lupta cu zmeii de pe Tărâmul Celălalt o duce Făt Frumos,  așa și lupta cu statul paralel trebuie dusă tot de cineva asemănător cu Făt Frumos. Poporul simplu nu poate duce o asemenea luptă, însă din patru în patru ani tot alege pe cei mai dibaci și destoinici să ducă această luptă și să distrugă această hidră necunoscută și de 30 de ani nu au reușit să găsească personajul salvator. Și de cele mai multe ori constatăm că de fapt și din cei aleși majoritatea sunt membri ai statului paralel.

Dacă în povești întotdeauna Făt Frumos distruge personajele de pe Tărâmul Celălalt, în viața noastră reală încă nu au apărut acei eroi naționali care sa pună corabia România pe valurile dezvoltării și bunăstării.

Râmnicu Vâlcea.             23 februarie 2021